basilica koelkelberg e o biserica imensa in stil art deco construita pentru a sarbatori 75 de ani de independenta ai belgiei. in 1905 regele leopold a pus prima caramida, constructia a fost oprita pe durata razboaielor mondiale si a fost terminata in 1971.
basilica e la fel ca faimoasa basilique de sacre-coeur din paris.
e inalta de 89m si 167m lungime, fiind a 5-a biserica din lume, ca marime.
privelistea de sus.. face mult mai mult de 3 euro cat e taxa de intrare
iata:
inainte sa plec, am primit ca cadou de la ella un ghid turistic despre brussel.. l-am citit pe nerasuflate.. asta pentru ca..
cam cu 2 saptamani inainte de plecare credeam ca fusesem victima unei farse elaborate :p ascultam radiou si incep stirile. prima stire: brusselu a fost declarat cel mai plictisitor oras din europa conform trip advisor. ceee?!?! nu erau nici buzdugan, nici jugaru in masinile de langa mine care sa emita pe frecventa radioului.
asa, si d-asta citeam ghidu asta. sa vad daca e cel mai plictisitor oras..
si cum citeam eu acolo, am vazut la atractii culinare:
Frites: Cartofii prajiti blegieni(frites) sunt cei mai buni din lume. Sunt prajiti in ulei de buna calitate in doua etape, pana capata o culoare aurie si sunt bien croustillantes(crocanti). Frites se pot servi cu maioneza, ca garnitura, sau fara niciun alt aliment.
hm.. si atunci de ce toata lumea le zice spun french fries si nu blegian fries?.. iata
Trimisi in primul razboi mondial sa lupte in nordul Frantei, unii soldati americani au ajuns prin intermediul kilometrilor de transee neintrerupte in Belgia. Trupele au fost hranite de localnici care le aduceau cartofi prajiti. Dar cum americanii stiau ca sunt in Franta si cum in sudul Belgiei se vorbeste tot franceza, au fost convinsi ca ceea ce li se servea erau cartofi frantuzesti.
si ca sa intelegeti cat țin ei(intr-un mod trist, dar ciudat) la cea mai mare specialitate blegiana(alaturi de ciocolata si bere.. apropo, e interzis prin lege sa servesti berea in alt pahar decat al ei.. cum ar veni, nu poti sa servesti clientului in bar berganbir in pahar de ursus), iata o stire de pe hotnews care mi-a parvenit printr-un securist(ma simt un fel de mircea badea :p):
Pretul cartofilor prajiti in Belgia creste alarmant: guvernul a inceput o ancheta pentru stabilirea pretului corect
Guvernul belgian a anuntat miercuri inceperea unei anchete pentru a “stabili pretul corect al unui cornet de cartofi prajiti”, informeaza AFP. Decizia Bruxelles-ului survine in urma constatarii autoritatilor ca tarifele uneia dintre mancarurile traditionale belgiene au crescut “intr-un mod suspect” in ultima vreme.
Ministrul belgian al economiei, Vincent Van Quickenborne, a insarcinat autoritatile nationale privind concurenta sa “deruleze o ancheta preliminara pentru a explica diferenta de pret intre cartofi si cornetele de cartofi prajiti”, etc.. 
))
faza e ca s-au scumpit, intr-adevar. un cornet era 2 euro cand am venit aici. acu e 2,30-2,50.. )
in fine, iata-i
sunt foarte buni!
sper ca v-am facut pofta 
fuga la mec :p
mi-a zis max de un targ de masini second-hand de aici din brussel. am dat o fuga pana acolo.. e la periferie, deci la vreo 2 km de centru..
ma asteptam sa fie un fel de autovit.. da de fapt e o strada(heyvaert) cu multi dealeri cu parcari sau garaje. de gasit, n-am gasit decat toyota, mazda, mitsubishi din 95.. cam asa..la unu singur am gasit un bmw si un reno scenic din 2000 sa zic.
trecand peste asta, atmosfera pe acolo era.. cam ca in harlem.. io asa imi imaginez. multi negri la coltu fiecarei strazi, asteptand o combinatie.. multe cladiri cu bulina, multa mizerie pe strazi, peisaje dezolante..
nu m-am riscat sa fac poze, da va arat un video(care mi-a parvenit la fix de la arabu, ms) exact ca acolo:
am vazut si partea naspa a brusselului, dincolo de cladirile biznis si muzeele de arte frumoase.. 
e prima data cand nu sunt acasa inaintea pastelui, cand n-o ajut pe mama la treaba si cand n-o vad cum face noaptea alba dinainte de paste ca sa ne faca toate bunatatile traditionale.
am vorbit cu mama si a inceput baiatu meu.. ce mananci tu ma puiule.. a zis ca-mi pune oua si cozonac la avion :p
of, mama mea.. (
asa.. si cum eram noi amarati aici, ne-am dus la biserica.. am vazut multi romani, multe romance.. toti frumosi.. de la oameni simpli veniti la munca pana la corporatisti.. toti au venit la biserica romaneasca din brussel. si toti erau ff frumosi
mi s-a facut un dor de romania cum nu va imaginati.. mi-era drag sa aud lumea vorbind romaneste, sa vad zambet pe fetele oamenilor, sa-i vad fericiti..
si cum stateam noi acolo in piata sf ecaterina si ascultam slujba
vedem ca femeia care era langa noi avea un cos cu oua rosii. si ne tot gandeam noi cum s-o intrebam..
imi fac io curaj si o intreb unde a gasit vopsea de oua(asta pt ca i-am zis vineri lu profu ca avem pastele duminica si a ramas surprins.. credea ca a fost in acelasi timp cu pastele catolic. si i-am zis ca vrem sa inrosim oua si a zis hm ce traditie.. deci vopsea pe la astia nu prea gasesti. ne-a zis ca ei ascund oua de ciocolata prin casa in noapte dinainte de paste si dimineata copiii lor le cauta.. ma rog, cate obiceie atatea bordeie :p)..
si o intreb eu unde a gasit vopsea ca vrem si noi sa luam..
si cand ne-a vazut asa amarati si ca n-aveam ce sa mancam in ziua de paste, ne-a chemat la ea acasa sa mancam traditionalele.. (n-am mai fost, da asta dintr-un motiv trist pe care nu-l spun aci.. ca aci e un fani blog)
ce strainez ar fi facut asta?
ne-a dat oua si pasca si cand am venit in academie am ciocnit.. dobre ne-a batut pe toti :p
ne-am simtit ca acasa..
da vorba aia.. fie painea, cozonacu, pasca, drobu, etc. cat de rea, tot mai buna-n tara ta..
Q: Where can I buy a second hand bicycle? A: There is a second-hand bicycle market every Sunday near Gare du Midi (main railway station, take tram 90 to get there from campus Oefenplein).
io cu dobre
v-am zis eu ca ne facem ecologisti, credeati ca glumim?
plecam pe jos si ne intoarcem biciclisti :p
nu vi s-a facut pofta?
greu de tot cu socializarea asta.. in afara de erasmusi(care sunt foarte deschisi), in rest nu prea reusim sa stabilim contact cu blegienii astia.
am fost dimineata la masa singur, fara dobre.. care n-a putut sa se trezeasca.
la masa nu prea ai cum sa te asezi langa cineva.. pentru ca e atat de mare sala de mese, incat daca te-ai aseza langa cineva, s-ar uita cel putin ciudat.. asta pentru ca mai ai la dispozitie cel putin 10 de locuri libere prin preajma unde ai putea sa te asezi. da am zis.. ia sa incerc.
ma duc eu, vad un blegian de an mai mic. am zis asta e. il intreb daca e liber, se uita ciudat(bineinteles), zice mda.. si cat am stat cu el la masa n-a scos niciun cuvintel. pe langa asta, se uita in timp ce manca in stanga-sus numai ca sa evite contactu cu ochii mei. la un moment dat am vrut sa ma ridic si sa plec.. nu de alta, da mi-era ca se ineaca daca manaca cu gatu sucit asa.. :p
deci la masa.. greu cu socializarea
sor-mea mi-a zis sa incerc la sport.. au 3 terenuri de fodbal, da bajetii(ma rog, vorba vine bajeti) joaca bedminton si inca un sport de ghei pe terenurile de fodbal! asa ca nu. la sala de forta sunt vreo 4-5 gioni bravo care vorbesc intre ei.. si in rest toata lumea isi vede de programu lui. mi-a zis sa creez o situatie de criza ca sa atrag atentia.. si cum dobre tot alearga la banda(se antreneaza pentru atunci cand o sa fure gentile la femei pe strada).. m-am gandit eu sa apas pe emergency buttonu de la banda ca sa se opreasca brusc si sa cada in bot. sange peste tot, va dati seama.. poate ii impresioneaza pe blegieni. sor-mea aia mica si rea mi-a zis alta varianta: sa mergem la bazin si sa il tin de picioare pe dobre sub apa sa zica astia ca se ineaca..
ma gandesc eu la una din variante si va spun daca am reusit sa socializam.. in orice caz, fac si poze
oamenii de aici sunt reci. sunt aici de 3 zile si ma chinui cu colegu meu sa socializam cu blegienii. cred ca e vorba de cum au fost crescuti. ei stau cate 1 in camera. noi, daca stateam in academie in anu 1 cate 4-5(in camere de 2!), am fost obisnuiti sa avem mereu pe cineva langa, sa comunicam.. chiar daca asta insemna “faci tu serveru?”..
n-o sa va vina sa credeti(nu de alta, da nici mie nu-mi vine a crede), da mi-e un dor de cantecele lu radu de la dush.. care faceau sa tremure caminu, de injuraturile lui catre noi, astia de la calculatoare, catre fete.. aici e o tristete maxima. fiecare sta in camera lui, nu se aude absolut nimic. nu striga nimeni la colegu din alta camera, nu se iese pe hol, nu se vorbeste pe hol, nu se aude muzica. nimic! si asta nu pentru ca le-ar interzice cineva..
in a doua seara, imi venea sa ma urc pe pereti de la atata liniste. am iesit sa ne uitam daca la celelalte camere e lumina. credeam ca stam intr-un corp de cladire parasit. toti aveau lumina, da stau inchisi ca sobolanii. si daca nu ii vedeam la masa, chiar nu stiam de existenta lor.
pe de alta parte, au o academie super. ca baza materiala, profesori si conditii. acum imi dau seama cum ar fi trebuit sa fie.. diferenta intre noi si ei e ca la ei ce e in realitate e si in poze. la noi ce e in poze, nu e in realitate.. din pacate.
profu meu e destul de treaba si chiar ma ajuta.. problema e ca projectu e mai mult pe tranzmisiuni.. da ma invata dobre cum sa fiu antena :p
in timpu programului, stau in birou cu asistentu profului. e un tip la vreo 25 de ani. ma inteleg cu el super: el vorbeste in franceza, dar intelege engleza. eu vorbesc in engleza, si inteleg franceza. si ne intelegem perfect!
si uite asa merge cooperarea romano-blegiana.
nb brussel
